23 Decembrie 2009 - Sergiu Nedelea
Daca
ar fi dupa mine, incepand cu 1 Decembrie, (ca tot e sarbatoare nationala), pana
la Sf. Vasile as recomanda sa se bea numai sampanie. Am spus sampanie, asa pe
romaneste, desi poate fi Champagne, Cava, Sekt, Asti, vinuri spumante. Exista o
ratiune in spatele bulelor (de dioxid de carbon) ce danseaza in „flutele” de sampanie.
Vinul, in care ele se joaca, se asociaza cu veselia, cu bucuria sarbatorilor si
mai ales este companionul perfect ce ne poate insoti de la aperitiv pana la
desert. Varietatea preparatelor culinare in aceasta perioada a anului este
foarte bogata si vinul spumant poate face fata tuturor provocarilor. Dar pentru
ca tot vorbim de varietate, sa ne gandim la marile vinuri albe sau rosii,
turnate in „cristalurile sarbatoresti“ si degustate la umbra calduroasa a flacarilor
din semineu. Cand vine iarna, parca-i un desfrau culinar. Se fac atatea bucate
de parca nu s-a mancat nimic tot anul. Craciunul ne aduce, dupa postul indelungat,
sarmale mai mari sau mai micute, in foi de varza sau infasurate-n foi de vita.
Ne mai pune pe masa domnia sa Craciun, piftii gustoase de purcel sau de curcan,
indopat in ajun, carnuri felurite, proaspete sau date la fum, carnati cu
umpluturi usor condimentate sau iuti, de-ti vine sa golesti damigenele pline de
vin rubiniu. Nu trebuie uitati caltabosii, lebarul sau tobele cele burtoase,
prietene cu un vin rosu nu prea varstnic, un adolescent de vreo doi ani. Ar
merge si ceva costita afumata, pusa pe pat de varza calita, langa o tigaie unde
sfaraie „pomana porcului“, privite intrebator de-o mamaliga mare si galbena, ca
o luna plina. Aici e lucru cu dichis si trebuie umblat la vinurile „alea batrane“,
Caberneturi ce-ti strang putin gingiile, ori un Merlot uitat de vreme, ce se
rostogole ste-n gura, amintindu-ne de poamele toamnei. Si, daca gospodarul ori
gospodina vrea sa-si uimeasca oaspetii si face o rulada de purcel cu ciuperci,
totul pus la tava in cuptor, invelit in mirodenii si stropit din cand in cand
cu vin, atunci trebuie s-o invitam la masa si pe domnia ei Feteasca Neagra, cu
roba ei violacee si arome de prune uscate. Si uite asa, ne tot ospatam pana ne prinde
Revelionul! Si o luam de la capat, putin mai fandositi, de parca nu tot noi
ne-ndopam cu caltabosi zilele trecute! Dupa cateva mezeluri fine, incercam timid
o salata de boeuf, la care potrivim un sfant amestec sec de Cotnari din Tamaioasa
Romaneasca, Francusa si Feteasca alba, ca vorba aceea: „ce-i bun e din trei facut“.
Cum traditia cere si peste la masa dintre ani, ne conformam si mergem curajos inainte
cu Cotnariul, ori dibuim prin pivnita un vin rose uitat de asta vara, asa, ca sa
mai schimbam putin gusturile. Dar bate orologiul de An Nou si spumantele incep
sa pocneasca nervoase. E numai bine, ne curatam putin papilele cu piscatoarea bautura,
pentru ca trebuie s-o luam de la capat. Vin piesele grele din pasareturi
fezandate, ce vor un gingas Pinot Noir. Mai sunt si carnurile invelite-n
sosuri, caci astai datina la noi, sa tina ospatul pana dimineata si sa fie
stropit cu nobil vin, fie din stramosestile podgorii, ori vreun Shiraz adus de
peste mari si tari. Dar vai, ne-a prins dimineata in cantec de romante si-n pupaturi
de Perinita! Mai ca-ti vine sa te primene sti cu o Cramposie si sa o iei de la capat,
ca ne bate la usa Sf. Vasile. La zi de sfinti, vin oaspetii nepofititi, caci stiu
ei ca se mai gaseste cate ceva deale gurii, cu toate ca s-au jurat ca nu vor incerca
decat o placinta cu branza si stafide sau ceva tort, stropite cu putina Grasa
de Cotnari. Asa sa fie, spui, in timp ce pui pe masa un „mizilic“ de inceput si-o
butelie de Feteasca Alba, ce miroase a ger si-a vara deodata. Ca asa-i la sarbatoare.
La
multi ani!
SERGIU
NEDELEA, somelier
www.winetaste.ro
Adauga comentariu