Home Articole

Concluzii si mituri despre vinul romanesc

E vremea pentru niste concluzii, in interesul consumatorului, asa ca iubitorii de vin ar trebui sa ia aminte. Nu sunt concluziile mele, ci sfaturile unor specialisti, pe care le veti regasi presarate in cuprinsul acestei editii, asa ca valoarea acestora este si mai mare. Eu nu fac decat sa le adun laolalta aici, spre luare aminte. Primul lucru pe care l-au remarcat specialistii straini invitati sa evalueze vinurile de la raft, dupa degustarile pentru „Premiile de excelenta Vinul.Ro“, a fost acela ca in Romania exista foarte multe vinuri cu probleme de calitate izvorate din proasta manipulare sau depozitare DUPA ce sticlele au parasit crama. Atat in discutiile private, cat si in concluziile scrise dupa eveniment, am auzit formulata ideea ca „multe dintre vinuri au fost OK cand au plecat de la producator, insa au fost deteriorate ulterior“. Ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru consumatori: atentie de unde va cumparati vinul, daca va pasa ce beti! Al doilea aspect important devoalat in urma degustarii celor 168 de probe selectionate pentru concurs a fost acela ca predomina o aplecare catre vinurile de tip oxidativ. Este o nesincronizare flagranta a pietei romanesti in raport cu tendintele internationale de consum, daca nu o problema si mai mare, legata de educatia consumatorului si a producatorilor: exista cel putin un motiv serios pentru care apetitul mondial catre vinuri oxidative s-a redus, si anume o schimbare majora in obiceiurile alimentare ale omenirii – din ce in ce mai preocupata de sanatate si bunastare.

Restul concluziilor le veti putea citi in sectiunea dedicata „Premiilor de excelenta“, vreau doar sa va mai atrag atentia asupra altor trei specialisti straini consultati de Vinul.Ro: un jurnalist si formator in domeniu, David Furer, care e convins ca vinul romanesc nu trebuie neaparat sa fie ieftin ca sa se vanda in strainatate, si doi profesionisti cu state vechi pe piata interna - care demoleaza fara mila (si pe buna dreptate) o serie de „legende“. Dintre miturile desfiintate de Philip Cox si Hartley Smithers, de la Cramele Recas, as cita trei: ca vinul vechi e mai bun (in majoritatea cazurilor nu e!), ca vinul nu este perisabil (in realitate, e un produs foarte delicat) si ca dopul de pluta este neaparat semnul unui vin de calitate mai buna (diferite studii credibile si experiente arata ca adeseori dopurile cu filet, „screw-cap“, sunt mult mai bune).

Luati aminte ce cumparati si de ce!

Din cauza mizei foarte mari pentru consumator si a eforturilor pe care le-am facut, impreuna cu colegii mei, ca sa organizam „Premiile pentru excelenta Vinul.Ro 2009“, eram tentat sa scriu aici tot despre asta... Despre dificultatea de a gasi degustatori romani dispusi sa-si asume responsabilitatea de a-si face meseria si care sa nu te lase balta in ultimul moment, despre greutatea cu care se poate finanta un astfel de demers pro-consumator intr-o piata imatura si lovita de criza financiara.

Totusi, mi-am dat seama ca, la sfarsit, indiferent cate piedici ne-au stat in cale, am izbutit. Asa ca e mai firesc ca, in loc sa ma vaicaresc, sa le multumesc din nou colegilor, sponsorilor si partenerilor care au inteles necesitatea unui concurs in interesul consumatorilor si, in ultima instanta, pentru promovarea vinului Romaniei pe plan intern si international. Asadar, multumirile mele Centrului Aroma din Corbeanca, Federatiei Bucatarilor din Romania, firmelor Bilancia, Schott Zwiesel, Omni Press & Design, Hotelului Avis din Bucure sti si celorlalti parteneri. O reverenta speciala catre Antonio Passarelli, italianul care a venit tocmai de la Timisoara ca sa insufleteasca cu maiestria si pasiunea lui o altfel de Gala a vinului romanesc.

Alte articole pe aceeasi tema:

Depozitarea vinului in magazine – primul pas catre dezastru

 

Adauga comentariu